De aproape două sute de ani, această limbă extrem de muzicală este declarată pe cale de dispariție. Însă este ținută în viață de teatrul evreiesc, a cărui istorie datează din anul 1876, când Abraham Goldfaden, un poet renumit, a pus în scenă, la Iași, comediile scrise special pentru această ocazie.
Teatrul Evreiesc de Stat (TES) funcționează în capitala României, reprezentând o continuare a tradiției în spațiul românesc a primului teatru evreiesc profesionist din lume, însă o perioadă foarte grea a fost marcată de dictatura nazistă. Clădirea a servit în anii dictaturii antonesciene (între anii 1941-1945) ansamblului Teatrului evreiesc de revistă Baraseum, care juca spectacolele în limba română. La vremea respectivă, a înglobat numeroși artiști care fuseseră îndepărtați din toate instituțiile din România. După 1945 ansamblul s-a dispersat, iar în anul 1948, Teatrul Evreiesc a devenit instituție de stat însă clădirea, singurul teatru al unei minorități care ființează în București, reprezintă în ziua de astăzi un punct de atracție.
În cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în România, în urma Holocaustului și datorită emigrării în Israel, motiv pentru care au fost introduse căști cu traducere în română. Teatrul Evreiesc de Stat este de decenii unul din puținele astfel de instituții din Europa, iar repertoriul său cuprinde și spectacole muzicale în limba idiș sau cu tematică evreiască. În ultimul sfert de veac, a efectuat turnee în Canada, Germania, Rusia, Franța, și nu numai, luând parte la manifestări internaționale, iar în 1991 și 1996 a organizat Festivalul Internațional al Teatrului de Limba Idiș. Teatrul continuă să funcționeze la un nivel înalt, iar spectacolele sale au căutare atât la turiștii evrei, cât și la publicul iubitor de cultură, de toate naționalitățile.