Etajul I al Templului Meseriașilor găzduiește un muzeu de mare interes al evreilor gălățeni, care poate fi vizitat. Acesta include multe documente relevante ale vieții evreiești, majoritatea începând cu secolul al XIX-lea.

În fiecare seară de Hanukah se aprinde menora specială destinată acestei sărbători (care se mai numește și “Sărbătoarea luminilor”). Pe acest sfeşnic veţi vedea nouă lumânări, însă una este mai sus, deoarece aceasta este ajutătorul cu care se aprind celelalte. Talmudul spune că obiceiul aprinderii menorei are drept scop să amintească miracolul de Hanuka, tradiție perpetuată prin aprinderea celor 8 lumănări.

Templul, fondat în anul 1875, poartă simboluri ale constructorilor Templului din Ierusalim. Balustradele de la bima sunt decorate cu steaua lui David, iar cele care limitează accesul la chivot, sunt simple. Steaua lui David, este o hexagramă folosită ca simbol element emblematic al evreilor, la decorarea sinagogilor.

Clădirea, mobilierul și obiectele sfinte ale acestui templu au costat (în anul 1896) peste 45.000 lei. Plăcile comemorative consemnează: “Zdruncinat de atâtea cutremure, atât seismice cât și politice, a rezistat cu ajutorul lui Dumnezeu și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când a devenit lagăr de prizonieri evrei ca urmare a acțiunilor antisemite ale guvernului Antonescu“. Veritabil monument de arhitectură din Galați, Templul Societății Meseriașilor Israeliți a fost refăcut și readus la strălucirea de odinioară prin grija actualului președinte al Comunității Evreilor gălățeni, dr. ing. Sorin Blumer, cu ajutorul financiar al Organizației Joint și al Fundației Caritatea.

Decoraţiunile migăloase şi vitraliile superbe transmit un sentiment de solemnitate, care denotă pasiunea şi dedicarea membrilor Comunității Evreiești din Galați. În acest vitraliu regăsim “Steaua lui David”, considerată un simbol al armoniei și al păcii. Se spune că cele sase colturi corespund celor șase zile ale creației.

Antonie Schwarz și-a dedicat viața, la fel ca surorile ei, construirii unui tezaur de autografe și fotografii. Între acestea regăsim și o misivă de la Juliette Adam (1836 – 1936), o autoare / jurnalistă feministă din Franța, singura femeie prezentă la semnarea ceremonială a Tratatului de la Versailles.

Surorile au trimis scrisori către cei mai importanți scriitori ai vremii, iar majoritatea le-au și răspuns. Printre semnatarii corespondenței îl regăsim și pe Alexandre Dumas fiul (1824-1895), romancier și autor dramatic francez. Cu puțin timp înainte de moartea sa, la cererea Antoniei Schwartz, scriitorul îi transmite un aforism prin care i se confesează: „Cel care a iubit de două ori n-a iubit niciodată“.

Scriitorul german Auerbach Berthold (1812-1882) îi trimite Rovenei Schwartz, la 22 noiembrie 1898, o misivă în limba franceză prin care își exprimă regretul că nu are posibilitatea să-i ofere un exemplar din ultima lucrare aparută. De asemenea, se declară fericit că „afacerea” Dreyfus (un conflict social și politic major din timpul celei de-a Treia Republici franceze) a început să miște “conștiința” publică din Europa și Franța.

La 15 August 1901, Auspach Lucian îi transmite Rovenei Schwartz că, aflându-se în Rusia pentru afacerea sa, intentionează să profite de ocazie pentru a face un mic ocol în călătoria sa spre Belgia pentru a trece pe la Galați și a avea onoarea de a o întalni. De asemenea, o asigură de cel mai profund respect.

Cuvintele înţelepţilor, culese din Talmud şi Sfânta Scriptură.

Talmudul, numit în mod tradițional Shas, este un text central al iudaismului rabinic, o compilație a opiniilor docte acumulate, prezentate sub formă de dialoguri.

Ersilia Caetani-Lovatelli (1840 – 1925) a fost academician și arheolog italian. Nascută într-o familie aristocratică la Roma, a devenit expert și istoric de artă, fiind prima femeie care a intrat în Accademia dei Lincei (mai 1879). In 1897, aceasta îi scrie Antoniei Schwartz.

Antonie Schwartz avea o personalitate complexă. În anul 1897, ea a fost primită ca membru al Societății Astronomice a Franței, cu ajutorul recomandării făcute de Nicolas Camille Flammarion (1842-1925), astronom și scriitor francez, autor a cincizeci de cărți. O personalitate ilustră a vremii, acesta a trimis surorilor și o fotografie cu autograf.

Ch. Auspach o numește pe Rovena Schwartz „draga mea prietenă” și îi mulțumește pentru severitatea sa afectuoasă, transmițându-i, de asemenea, cele mai bune urări.

Cuprinde un tablou cu pescari după o pictură.

Evreii au înfiinţat prima şcoală primară în 1859, iar după 1877 au fost înfiinţate Şcoala de fete, Şcoala populară „Lumina”, o grădiniţă, o şcoală profesională, ș.a..

Isac L.W. Bercovici, născut pe 14 August 1904 la Galați, obține diploma de inginer la vârsta de 20 de ani, pe data 25 August (1924).

Sionismul (cuvânt provenit de la numele propriu ebraic Tzion, reprezenînd unul din numele sub care e menționat în Biblie orașul Ierusalim) este mișcarea de emancipare națională a evreilor cu scopul revenirii în Țara Israel, pentru restabilirea unei vieți independente și consolidarea unui stat evreiesc.

Isac Bercovici este invitat de catre Institutul de Dans la unul din Matineurile Dansante care au loc joia, in Sala Opler.

Bercovici L. Bernando a fost înscris în Corpul Contabililor Autorizați și Experți Contabili din România la data de 15 Martie 1937.

De-a lungul existenţei sale, Comunitatea Evreilor a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea economică a orașului.

Născută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1876) la Galați, Emilia, cea mai tânără dintre surorile Schwarz, era pasionată de lectură. Există puține informații despre viața sa privată, cu excepția faptului că s-a dedicat educației fetelor. Neavând copii, ea decide, spre sfârșitul vieții, să doneze bibliotecii județene „V.A. Urechia” prețioasele arhive alcătuite din atlase, fotografii, desene și scrisori primite de la oameni celebri.

În impresionanta colecție de scrisori primite de la personalități ale vremii, se regăsește și răspunsul lui Mark Twain (1835-1910). Pe 31 octombrie 1897, acesta îi comunică politicos Antoniei Schwartz, într-un scurt răspuns redactat în limba engleza, că nu are fotografia dorită, însă îi trimite autograful său în schimb.

Corespondența Rovenei Schwartz, ce se regăsește la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galati, include și scrisori de la Jules Verne (1828-1905), deși acesta nu a trimis fotografia solicitată. În această misivă, celebrul scriitor francez îi multumește pentru amabila scrisoare.