Purim
Acest cuvânt înseamnă „sorți” și se referă la loteria folosită de sfetnicul regelui Achasverush, Haman pentru a alege data în care să îi extermine pe evrei.
Regele se îndrăgostește de Estera, nepoata unui evreu care refuza să se închine regelui. Haman încearcă să îl convingă că evreii nu îi sunt credincioși și că sunt prea răspândiți în imperiul persan. Atunci, Estera își riscă viața și, contrar legilor acelor vremi, după ce ține post, îi mărturisește regelui că este evreică, înduplecându-l să îi salveze poporul. Astfel Haman, acest personaj negativ din istoria poporului evreu, este executat. De aceea, Purimul înseamnă veselie, carnavaluri, teatru și mâncare delicioasă, precum „buzunarele lui Haman” – prajiturele triunghiulare umplute cu miere, gem, semințe de mac sau nuci, care amintesc de pălăria cu trei colțuri a sfetnicului din poveste. Cu ocazia acestei sărbători, care este considerată cea mai veselă, evreii dau de pomană săracilor, împart daruri (precum alimente sau băuturi), beau vin, poartă măști sau costume și pregătesc o masă de celebrare.
PREPARARE
Pesah, Paștele evreiesc
Această denumire provine din cuvintele „peh” (gură) și „sach” (a vorbi), motiv pentru care cu ocazia acestei sărbători se vorbește mai mult ca oricând despre identitatea și continuitatea poporului evreu.
Fiind cunoscut și ca „Paștele evreiesc”, celebrează ieșirea din Egipt a evreilor, conduși de Moise, cei 40 de ani de peregrinare prin deșert, trecerea prin Marea Roșie și eliberarea din robie. Pesah se desfășoară între 15 și 23 ale lunii Nissan (ce marca începutul anului ecleziastic ebraic), și cât timp durează această sărbatoare, nu se consumă și nici nu se țin în casă produse dospite, mâncându-se în schimb pâine matzah (nedospită), aceeași pe care evreii au mâncat-o la plecarea din Egipt, în lipsa timpului necesar. În primele seri, au loc mese numite ,,seder”, unde se repovestește istoria evreilor de la Avraam la până la momentul în care Dumnezeu i-a dat lui Moise Torah, se citește din scrierile rabinilor, se mănâncă miel, ierburi amare și se beau patru pahare de vin, însa ultimele zile sunt caracterizate de reguli stricte.
PREPARARE
Într-un bol nu prea mare, se amestecă oul bătut, carnea de pui tocată, pesmetul făcut din pască, sare, piper după gust și scorțișoară. Din acest aluat se fac chiftele mici. Se pune supa de carne de pui la fiert, se dă în clocot, apoi se adaugă chiftele. Se fierbe totul la foc mic, cu capac, timp de aproximativ o jumătate de oră sau până ce orezul și carnea din chiftele se înmoaie.
Se pune supa în boluri și, deasupra, se presară pătrunjel tocat.
PREPARARE
Se pun morcovii într-o oală și se acoperă cu apă. Se dă în clocot și se fierb 5 minute, pană când aceștia se înmoaie. Se scot morcovii cu o paletă și se pun deoparte. Se încălzește ulei într-o tigaie și se prăjește ceapa, la foc mic, 2 minute. Se adaugă 1 ceașcă din apa în care au fiert morcovii, boia iute, chimen, sare și piper. Se dă în clocot, amestecând mereu. Se reduce focul.
Se adaugă morcovii și se fierbe totul 1 minut, pană ce sosul se amestecă cu morcovii. Se ia de pe foc și se adaugă suc de lămaie. Se asezonează, după gust, daca mai este nevoie. Se servește fierbinte sau rece.
Shabbat
Aceasta este cea mai “frecventă” sărbătoare iudaică.
Dumnezeu s-a odihnit a șaptea zi și a instaurat Shabbatul, de aceea evreii o consideră drept cea mai importantă lege socială, încununarea muncii de zi cu zi, creată pentru ca omul să nu își piardă motivația. Deși era luată în derâdere de către romani, sâmbăta era singura zi în care sclavul nu era sub controlul stăpânului, fiind atât o zi de repaus, cât și o sărbătoare care cheamă la bucurie. Mama este cea care aprinde lumânări vineri seara, iar a doua zi se poartă haine frumoase și se mănâncă gustos, pe masă regăsindu-se hallah (pâine împletită) și lumânări. Fiecărui Shabbat îi este dedicat un fragment din Tora, scopul fiind acela de a îndrepta gândurile și de a reînnoi legămintele făcute cu Dumnezeu.
PREPARARE
Se încinge ulei într-o tigaie și se prăjesc bucățile de carne de pui, apoi se scot și se pun deoparte. În aceeași tigaie, se călește ceapa, se adaugă nuca și se prăjesc împreună încă 2 minute.
Se taie rodiile în două, se scot semințele și se blendează. Se stoarce sucul rezultat (cam o cană) și se pune într-o tigaie, alături de sucul de lămâie, zahăr, o ceașcă cu apă, sare și piper. Se fierbe amestecul câteva minute, apoi se adaugă bucățile de carne de pui și se fierbe înăbușit, cam o oră.
Se gustă și se asezonează după gust cu încă puțin suc de lămâie și zahăr. Dacă sosul este prea gros, se adaugă și puțină apă. Se servește fierbinte.
Rosh hashana
Se spune că această sărbătoare celebrează ziua creării celui dintâi om.
Rosh Hashana (Anul Nou evreiesc) este marcată de rugăciuni de penitență: se pare că Dumnezeu are în față două cărți în care scrie numele oamenilor, una a vieții și una a morții. De aceea, salutul evreilor este ,,Shana Tova!” (Un an bun!) ori ,,Chativah!” (Să ai un înscris pozitiv în cartea lui Dumnezeu!).Există și obiceiuri menite să marcheze un an prosper: se mănâncă mere unse cu miere (pentru un an dulce și bun), rodii sau partea din față a peștelui (pentru a fi în cap, nu în coadă), se ține un ritual de „aruncare” a păcatelor la apă și suflatul în shofar, un instrument făcut dintr-un corn. Cele trei feluri de sunete (Tekiah, Shevarim, Teruah) simbolizează trei moduri de plângere în fața lui Dumnezeu și chemarea de întoarcere la El. Cornul de berbec folosit amintește de Avraam, pe care Dumnezeu l-a testat, poruncindu-i să-și sacrifice fiul. Văzându-i credința, Dumnezeu l-a oprit, iar Avraam a sacrificat un berbec. Challah este nelipsită, fiind binecuvantată cu o rugăciune.
Garnitură – Pilaf cu legume și afine (rețetă tradițională de Rosh hashana)
Ingrediente
1 căpățână țelină, tăiată mărunt
1 morcov mare, tocat
3 cepe verzi, tocate
1 linguriță nucșoară, măcinată
un vârf cuțit boia (iute)
300 g orez sălbatic
4 cești supă de carne de pui
1 ceașcă pătrunjel tocat mărunt
2 cești afine uscate
sare
piper
PREPARARE
Se încinge cuptorul. Se încălzește uleiul sau margarina într-o tigaie. Se călesc morcovii, țelina și ceapa, timp de 10 minute, până când toate ingredientele se înmoaie.
Se adaugă nucșoara, boia și orezul și se prăjește totul. Se suplimentează cu ulei, dacă este necesar. Se adaugă supa și se dă în clocot, apoi se adaugă afinele uscate. Se ia de pe foc, se acoperă și se coace totul o oră și ceva, până când orezul este gata fiert și tot lichidul este absorbit.
Înainte de servire, se lasă să se răcească, cu capac, timp de 15 minute. Se amestecă cu o furculiță și se condimentează cu sare și piper, după gust. Deasupra se presară pătrunjel tocat.